Itinerariul propus cuprinde o selecție a celor mai reprezentative case și obiective arhitecturale, strâns legate de activitatea unor personalități și a comunității britanice la București, din secolul al XIX-lea până după cel de-al Doilea Război Mondial. Pornind de la istoricul clădirilor și al locurilor alese, traseul documentează istoria personalităților britanice care au locuit și au activat în București de-a lungul timpului. Traseul cuprinde clădiri din zona centrală a Bucureștiului (strada Spătarului, Biserica Anglicană, sediul British Council) și repere mai îndepărtate de centrul orașului, precum Palatul Belvedere Grant.
Cuvânt înainte
Trebuie să mărturisesc că m-a încântat ideea de a prefața această broșură, deoarece, în ultimele luni, mi-am petrecut o mare parte din timp consultând arhivele Consiliului Britanic, unde am încercat să culeg informații despre prezența noastră în România. Cred că acum știu mai multe despre urmele lăsate de unii dintre compatrioții mei din trecut în peisajul istoric al Bucureștiului. Dar ceea ce am aflat nu mi-a satisfăcut pe deplin apetitul, ci mi-a stârnit interesul pentru o cunoaștere și mai temeinică.
Așadar, lansarea acestei publicații este oportună atât din punct de vedere personal, dar mai ales dintr-o perspectivă profesională. Consiliul Britanic este organizația Regatului Unit pentru relațiile culturale. Consiliul a început să funcționeze în România în 1938, în urmă cu 75 de ani, deci aniversarea de anul acesta are o semnificație aparte. La acea vreme, directorul general al Consiliului, lordul Lloyd era oaspetele prințesei Bibescu. Tot atunci a fost primit în audiență de regele Carol al II-lea, înainte de oficializarea prezenței noastre prin înființarea a ceea ce se numea atunci ”British Institute”- cu sediul într-o clădire cam dărăpănată din strada Boteanu - pe data de 12 octombrie, printr-o ceremonie mediatizată pe larg în presă. Evenimentul a făcut subiectul unui articol deosebit de măgulitor din ziarul L’Indépendance Roumaine din 14 octombrie.
Dar prezența britanică în București este cu mult premergătoare acelei perioade, iar broșura de față aduce la lumină detalii captivante despre întâmplările și personalitățile care au contribuit în mod semnificativ la tabloul cultural al orașului. Nume precum Mazar Pașa și Maria Rosetti ne sunt cunoscute multora dintre noi, dar am sentimentul că mulți britanici și români știu foarte puțin sau mai nimic despre originea lor britanică și chiar mai puțin despre amprenta lăsată asupra patrimoniului arhitectural al capitalei românești.
Desigur că este amintită apoi regina Maria, fără îndoială cea mai celebră dintre compatrioții mei care au avut o influență asupra acestei țări. Născută în Kent, nepoata reginei Victoria s-a îndrăgostit de România, după cum reiese din jurnalele pe care le-a ținut, iar moștenirea lăsată de ea reprezintă un memento oportun al legăturilor istorice care unesc țările noastre.
În numele tuturor conaționalilor mei care au trăit aici, vă invit să facem o călătorie istorică printre străzile, parcurile și clădirile monumentale ale acestui oraș fascinant.
Nigel Townson - Director British Council Romania