Regina Maria

Personalitatea cea mai cunoscută, pe care Marea Britanie a dăruit-o României, este fără îndoială, regina Maria (1875-1938), soția regelui Ferdinand I. Regina s-a născut la Eastwell, Kent, în 1875, tatăl ei, ducele Alfred de Edinburgh era al doilea fiu al reginei Victoria, mama fiind Maria Alexandrovna, fiica țarului Alexandru al II-lea. Regina Maria a fost promotoare a valorilor culturii românești. A fost numită de popor „Mama răniților” și „Regina-soldat”, pentru activitatea ei din timpul primului război mondial, când a coordonat o fundație de caritate și s-a implicat direct pe front, în spitalele de campanie.

Prințesa evocă, în Jurnalul său, imaginea Bucureștiului de la 1897: „Bucureștii de pe vremea aceea era un oraș vesel, lumea părea a fi bogată și erau unele saloane în care aveam voie să dansăm. Fuseseră alese de unchiul cu multă grijă, n-am fi îndrăznit niciodată să primim vreo invitație fără consimțământul lui. Lucru ciudat, nu ne era îngăduit să mergem la legațiile străine, tocmai mai târziu dobândirăm această concesie”. Amintirile de­spre Palatul Cotroceni sunt consemnate cu nostalgie: „întâm­plarea cea mai de seamă pentru noi, în cursul acelui anotimp a fost un bal costumat pe care l-am dat la Cotroceni...”. În vara lui 1897 Ferdinand se îmbolnăvește de febră tifoidă - „a fost minunat chipul în care poporul împărtăși îngrijorarea noastră. Curtea Cotrocenilor era plină, în fiecare zi, de o mulțime deasă, însă absolut tăcută, venită să afle vești și să-și arate fără zgomot dragostea. Cu toate că se adunau sute de oameni sub ferestrele noastre, nu se auzea nici cel mai mic zgomot”.